Shalom! Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului! (Ps. 121, 6)

Iordanul, râu biblic

Iordanul, pe lângă cele două izvoare principale de la poalele muntelui Hermon are o mulţime de izvoare secundare care se varsă în el pe o distanţă de circa 10 km la sud de Dan. Până la vărsarea în Lacul Tiberiadei un singur pod traversează râul: podul Fiicelor lui Iacob; numele nu are nici o legătură cu patriarhul din Vechiul Testament care poartă acest nume. De la ieşirea din Lacul Tiberiadei şi până la vărsarea în Marea Moartă, pe o distanţă de 320 km (104 km în linie dreaptă) străbate o regiune pustie.
Afluenţii mai importanţi ai Iordanului sunt: Iarmuc, în partea de răsărit, care marchează graniţa între Golanul sirian şi munţii Transiordaniei, Nahal Harod, spre apus, care brăzdează o parte din câmpia Esdrelonului.
Uadi Zerka – Iaboc, cum îl numeşte Biblia –, izvorăşte în apropierea Amanului. Pe malul acestui pârâu a avut loc a doua teofanie a lui Iacob, povestită în Geneză (cf. Gen 32,24-32) când patriarhul a primit numele de Israel.
Uadi Fara, afluentul venind dinspre apus, izvorăşte din munţii Samariei, deschizând o vale largă până la Iordan, numită Valea Patriarhilor.
Trestia înaltă, sălciile şi tamarinii acoperă ţărmurile Iordanului. Cum apele lui nu servesc la irigaţii, din punct de vedere economic Iordanul nu a trezit niciodată vreun interes deosebit; pe ţărmurile lui nu a apărut niciodată în istorie vreo cetate.
În cartea lui Iosua trecerea Iordanului de către israeliţi purtând înainte Arca Alianţei este descrisă în acelaşi stil în care este descrisă trecerea Mării Roşii (cf. Ios 3,14).
Pe vremea judecătorilor râul era considerat drept hotarul răsăritean al pământului aparţinând lui Dumnezeu, astfel încât în Biblie expresia: a trece Iordanul însemna a trece în pământul care îi aparţine lui Dumnezeu (cf. Ios 22,19).
Pentru a marca în mod concret continuitatea poporului israelit, profeţii au ales Iordanul ca loc unde au săvârşit semne. Profetul Elizeu s-a născut pe valea Iordanului.
Naaman, generalul regelui din Damasc, vine să-l caute pe profetul Elizeu şi după ce se spală de şapte ori în apele Iordanului, după cum îi spusese profetul, se curăţă de lepră; e singurul caz când se acordă apelor Iordanului o putere miraculoasă (cf. 2Rg 5).
Ioan Botezătorul predică convertirea la râul Iordan, administrând botezul pocăinţei ca pregătire a venirii lui Mesia.
Apele Iordanului devin sfinte o dată cu botezul pe care Isus îl primeşte din mâinile lui Ioan (cf. Mc 1,5-9).

Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul
Mănăstirea greacă restaurată în secolul al XIX-lea se află pe ruinele unei fortăreţe construite de împăratul Iustinian pentru a-i apăra pe pelerini. O biserică închinată Înaintemergătorului exista aici deja din secolul al V-lea. Sfânta Maria Egipteanca († 421) în ziua convertirii sale a plecat de la Ierusalim la Iordan spre a vizita biserica Sfântul Ioan.
În apropierea mănăstirii e locul unde din secolul al V-lea e comemorat botezul lui Isus. Diferite confesiuni: catolici, copţi, abisinieni îşi au amenajate aici spaţii unde celebrează slujbele lor religioase la Epifanie.
„În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii şi a fost botezat de Ioan în Iordan. Şi îndată, când ieşea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise şi Duhul coborându-se peste el ca un porumbel. Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: «Tu eşti Fiul meu preaiubit, în tine îmi găsesc toată plăcerea»" (Mc 1,9-11).
De la bun început, creştinii au obişnuit să vină în pelerinaj în acest loc. În special catecumenii, în primele veacuri ale Bisericii, ţineau să primească Botezul în acelaşi loc unde fusese botezat Isus. La sărbătoarea Epifaniei comunitatea creştină din Ierusalim, în frunte cu episcopul, venea să celebreze în acest loc Botezul Domnului. O cruce de lemn înfiptă în mijlocul râului marca locul unde fusese botezat Isus. Două scări de marmură duceau spre apa Iordanului. Creştinii îmbrăcaţi în mantia albă cu care fuseseră îmbrăcaţi în ziua botezului şi pe care o păstrau pentru ziua înmormântării, coborau în apă şi reînnoiau promisiunile baptismale. În secolele trecute, când beduinii îi jefuiau pe pelerini în această regiune, se formau caravane numărând uneori 3.000 de persoane însoţite de plutoane de soldaţi înarmaţi care coborau la Iordan în pelerinaj. Astăzi, fiind un punct de frontieră cu Iordania, accesul este extrem de dificil la locul tradiţional al botezului lui Isus, el fiind înlocuit cu un alt loc, accesibil, situat în apropierea ieşirii Iordanului din Lacul Genezaretului.
La locul botezului lui Isus sunt de asemenea amintiţi profeţii Ilie şi Elizeu care au trecut în mod miraculos Iordanul. Dincolo de râu e locul unde se consideră că Ilie s-a înălţat la cer în carul de foc. Aici pe ţărmul oriental se consideră a fi Betania sau Betabara de dincolo de Iordan unde boteza Ioan şi unde a venit delegaţia din Ierusalim spre a-l legitima pe Botezător (cf. In1,19-28). Se mai pot vedea ruinele unei biserici bizantine construită pe la anul 500 cu o capelă închinată sfintei Maria Egipteanca, convertita care a făcut pocăinţă într-o grotă de pe malul Iordanului, prin apropiere.

Următorul articol a fost preluat din ziarul Gardianul:

«Betania de dincolo de Iordan» pe harta-mozaic de la Madaba
Incepand din 1996, timp de mai bine de zece ani, in zona Betaniei, dincolo de Iordan, de-a lungul raului Wadi al-Kharrar, arheologii iordanieni au scos la iveala dovezi indubitabile care atesta faptul ca aici a fost botezat Iisus Hristos. Ele confirma informatiile textelor biblice, istorisirile pelerinilor si ale istoricilor, traditiile locale ortodoxe, precum si informatiile inscrise in celebra harta-mozaic a Tarii Sfinte din biserica Sfantului Gheorghe de la Madaba din secolul al VI-lea d.Hr. „Betania dincolo de Iordan“, expresie pe care tot am pomenit-o ca loc al Botezului, este de fapt malul estic al celebrului rau. In Evanghelia lui Ioan se spune ca Iisus a trecut Iordanul spre locul unde Ioan a botezat pentru prima oara. Matei, la randul lui, afirma ca Iisus a venit din Galileea la Iordan pentru a fi botezat de Ioan, in timp ce Marcu spune ca Iisus a venit din Nazaret in Galileea si ca a fost botezat de Ioan in Iordan. Un lucru este cert: asezarile antice descoperite de-a lungul raului Wadi al Kharrar si pe vechiul loc de varsare al acestuia in Iordan confirma aceste informatii.

Botezul, in apropierea dealului de pe care s-a inaltat Ilie
Locul Botezului este foarte aproape de Ierihon, Marea Moarta si chiar de Ierusalim, in imediata vecinatate a dealului de pe care Sfantul Ilie a fost ridicat la ceruri intr-un car de foc.Iata ce spuneau pelerinii din Bordeaux la anul 333 d.Hr: „La 5 mile de Marea Moarta, langa Iordan, este locul unde Domnul a fost botezat de Ioan si deasupra malului indepartat al aceluiasi loc este dealul de unde Ilie a fost ridicat la ceruri“.Pe la anul 530. d.Hr., Teodosius, referindu-se la acelasi loc, spunea: „Unde Domnul a fost botezat dincolo de Iordan, este un mic munte numit Hermon. Acolo a fost Sfantul Ilie ajuns din urma. Sunt 5 mile de locul unde a fost botezat Domnul pana la varsarea Iordanului in Marea Moarta“.

Cam acelasi lucru scria si Antonius din Piacenza, in jurul anului 570 d.Hr.: „Acesta este locul unde Ilie a fost ridicat la ceruri. In acest loc este micul deal Hermon, mentionat in Psalm. La poalele muntelui, la 7 dimineata, un nor s-a format deasupra raului, si a ajuns deasupra Ierusalimului in zori, deasupra bazilicii din Sion, bazilicii de la Mormantului lui Hristos si bazilicii Sfintei Maria si Sfintei Sofia. Deasupra acestor locuri roua cobora in rauri, iar oamenii bolnavi o adunau. In acele zile, toate felurile de mancare erau facute din roua, iar in locurile unde aceasta cadea, multe boli erau vindecate. Aceasta era roua despre care psalmistul a vorbit“...

La randul sau, pelerinul rus, staretul Daniel, impresionat de acest loc, scria pe la 1106: „Nu departe de rau, la o distanta de doua aruncaturi de sageti, este locul unde profetul Ilie a fost ridicat la ceruri in car de foc. Acolo se afla si pestera Sfantului Ioan Botezatorul. Un frumos torent plin de apa curge peste pietre spre Iordan. Apa este foarte rece si are un gust foarte bun. Este apa pe care Ioan a baut-o in timp ce traia in sfanta pestera“.

Manastiri, chilii, bazine de apa si biserici descoperite la locul Botezului Domnului
Intr-un perimetru sacru relativ restrans din zona Betaniei, locul unde a fost botezat Mantuitorul, au fost descoperite manastiri, mai multe biserici si chilii, din epoci diferite, toate ridicate pentru a pastra vie amintirea marelui eveniment.

Sapaturile arheologice au scos la iveala urmele unei manastiri bizantine din secolele V-VI, numita Rhotorius, Biserica Nordica, care poseda un mozaic ce pastreaza semnul crucii in mai multe locuri si o inscriptie in greceste din care reiese ca a fost ridicata pe vremea lui Rhotorius.

O alta biserica este cea numita Biserica vestica, unde au fost descoperite urme de ceramica bizantina. Este de remarcat de asemenea prezenta unei sali de rugaciune din secolul al IV-lea, pavata cu un mozaic alb, si sistemul de aductiune a apei, format din canale, fantani, rezervoare si bazine construite in secolele al V-lea si al VI-lea.

Foarte interesante sunt urmele celor trei mari bazine de apa, primul datand din perioada romana tarzie, adica secolele al III-lea si al IV-lea. Ele dispun de scari din piatra pe care coborau in apa cei ce urmau sa fie botezati.
In secolele al V-lea si al VI-lea a fost construita o alta biserica, folosita de pelerinii care ajungeau in zona. Ramasitele ei se numesc astazi Biserica Papei Ioan Paul al II-lea, in amintirea vizitei pe care a afectuat-o aici in anul 2000 si a declaratiei sale publice ca acesta este adevaratul loc al Botezului Domnului, conform, evident, informatiilor certe aflate din celebrele documente antice sau mai tarzii existente la Vatican.

Mozaicul de pe podea pastreaza inca decoratiuni in forma de cruce.
Aceasta biserica si existenta unei baze de cazare a pelerinilor, care dateaza din secolul al IV-lea, demonstreaza faptul ca locul era foarte vizitat de pelerini. Ei treceau Iordanul, aproape de Ierihon, vizitau asezamintele crestine existente de-a lungul vaii raului Wadi al-Kharrar, indreptandu-se fie spre Muntele Nebo, locul unde Dumnezeu S-a intalnit cu Moise si i-a aratat Tara Fagaduintei, fie spre Ierusalim.Remarcabil este si vechiul bazin, descoperit in zona joasa a Betaniei, foarte aproape de raul Iordan, de dimensiuni apreciabile, care a fost folosit pentru botezuri in grup in perioada bizantina.Nu departe de acest complex eclezial se afla izvorul lui Ioan Botezatorul de la Tell Mar Elias, a carui curgere ajungea aproape de biserica ce purta numele sfantului amintit si a carui apa era folosita atat pentru consumul curent cat pentru botezuri. Cercetarile efectuate au identificat in zona si doua pesteri, cu foarte multe chilii sapate in marma, in care calugarii aveau acces cu ajutorul franghiilor sau a scarilor, apoi o adevarata lavra, cu o manastire si mai multe chilii pentru calugarii pustnici.

Imparatul Anastasius a marcat locul botezului lui Iisus
Pe malul estic al Iordanului, pe teritoriul actual al Iordaniei, arheologii au descoperit ruinele bisericii „Ioan Botezatorul“, construita in timpul imparatului Anastasius (491-518 d.Hr.) pe locul despre care sursele istorice, informatiile arheologice si traditia spun ca a fost botezat Iisus Hristos.

In acelasi loc au mai fost identificate urmele a doua bazilici, legate prin trepte de marmura de un monumental si unic baptisteriu cruciform pentru botez, peste care a fost construita biserica-capela. Dupa distrugerea ei, o alta capela a fost construita pe ramasitele pilonului nord-vestic.Constructiile de pe malul Iordanului sunt marturia determinarii credinciosilor de a ridica memoriale la locul unde credeau ca Ioan L-a botezat pe Iisus. In acest sens, Theodosius (530 d.Hr.) scria: „...In locul unde Domnul a fost botezat este un singur stalp si pe stalp o cruce de fier a fost fixata. Acolo este, de asemenea, biserica «Sfåntului Ioan Botezatorul», pe care a construit-o imparatul Anastasius. Aceasta biserica este foarte impunatoare, fiind construita deasupra unor incaperi mari, tinandu-se cont de revarsarea Iordanului“.

La randul sau, Antoninus din Piacenza consemna si el: „...De partea Iordanului, unde Domnul a fost botezat, la locul unde apa revine in matca ei, trepte de marmura coboara in ea“.Arculfus (670 d.Hr.) scria si el: „...La marginea raului este o biserica mica patrata, construita, dupa cum se spune, pe locul unde s-a avut grija de imbracamintea Domnului in timpul in care a fost botezat. Aceasta este ridicata astfel incat sa nu poata fi inundata, pe patru bolti din piatra, stand deasupra apelor care curgeau pe sub.“
Staretul Daniel (1106-1107 d.Hr.) nota si el: „Locul unde Hristos a fost botezat este departat de raul Iordan precum distanta la care poate arunca un om o piatra mica. Exista o mica capela cu un altar. Aceasta marcheaza locul unde Ioan Inaintemergatorul L-a botezat pe Domnul nostru Iisus Hristos“.

Asa cum descriau pelerinii, aceste asezaminte, care fusesera ridicate pentru a mentine vie amintirea Botezului Domnului Iisus Hristos in constiinta generatiilor de crestini, au fost folosite de la inceputul secolului al VI-a si pana la inceputul secolului al XII-lea, cand au fost distruse in timpul conflictelor din zona. In zilele noastre, in imediata apropiere a sitului arheologic, a fost ridicata o frumoasa biserica ortodoxa ruseasca. Un mare milionar rus a sponsorizat aurirea turlelor.

Panza de pe fata Mantuitorului, pastrata in pesterile de la Betania
Pelerinul Antoninus din Piacenza istorisea in jurul anului 570 d.Hr. o legenda despre zona sacra a Betaniei: „Pe tarmul Iordanului este o pestera cu chilii pentru sapte fecioare. Fecioarele sunt duse acolo cand sunt foarte tinere. Cand una dintre ele moare, este ingropata in propria chilie si alta chilie este sapata in piatra pentru ca alta fecioara sa o inlocuiasca, pentru pastrarea numarului de sapte fecioare... Se spune ca bucata de pånza pe care Domnul a avut-o asezata pe fata (la punerea in mormant, n.n) este pastrata in acest loc“. In zona mai exista o legenda, care povesteste despre prezenta aici a Mariei Egipteanca. Aceasta, in timp ce se ruga Fecioarei Maria, la Ierusalim, a auzit o voce care i-a spus sa treaca Iordanul pentru a-si gasi linistea. Amintirea prezentei acestei sfinte in zona Betaniei este certificata de descoperirea a doua constructii din perioada bizantina si respectiv otomana.

Visul calugarului de la «Sfantul Eustorgius», bolnav de febra
Scriitorul John Moschus povestea in secolul al VII-lea experienta personala a unui calugar traita in pesterile manastirilor din zona Betaniei. Astfel, in pelerinajul sau la Sinai, trecand prin Ayla (astazi Aqaba, in sudul Iordaniei), un calugar de la manastirea „Sfantul Eustorgius“ din Ierusalim a trecut raul Iordan. Fiind atins de o febra violenta, a trebuit sa se retraga intr-o pestera din Betania de dincolo de Iordan. Dupa trei zile i s-a aratat in vis Ioan Botezatorul, care i-a spus: „Aceasta pestera mica e mai mareata decat Muntele Sinai. Domnul nostru Iisus Hristos Insusi a venit aici sa-mi faca o vizita“. Convins de vis si vindecat de boala, calugarul a transformat pestera intr-o biserica pentru pustnicii din zona. „Este locul numit Lavra Saphsaphas, langa Iordania“, concluzioneaza John Moschus.

Apa Iordanului Poarta prin care intri purificat in Imparatia lui Dumnezeu
Raul Iordan, in care a fost botezat Mantuitorul lumii, este pomenit in Biblie de 150 de ori, dar episodul cel mai important in care este implicat ramane, fara indoiala, Botezul Domnului. Asa cum trecerea Iordanului are pentru vechiul Israel semnificatia intrarii in Tara Fagaduintei, cu alte cuvinte sfarsitul robiei si ratacirii in pamant strain, tot asa pentru crestini, Iordanul semnifica trecerea la o noua conditie spirituala, purificarea prin botez, in vederea intrarii in Imparatia lui Dumnezeu.Raul Iordan are o lungime totala de 360 km, tivind o lungime de 180 km, aproape in linie dreapta, la rasarit, Tara Sfanta, vechiul Cannan sau Palestina, ce corespunde in mare actualului stat Israel. Intreaga regiune, pana la tarmul Marii Moarte, e cunoscuta sub numele de Tinutul Iordanului.

In vremurile Botezului, dincolo de Iordan se intindea pustia, din care a fost scris sa rasune glasul lui Ioan, Inaintemergatorul Domnului, si unde Hristos Insusi S-a retras timp de 40 de zile, dupa Botez, rugandu-Se, postind si biruind intreita ispita.In evreieste, Yarden, adica Iordanul, inseamna „care coboara“. Iordanul are trei izvoare si coboara, dupa ce iese din Marea Tiberiadei, pe care o strabate pe o lungime de 20 km, pana la 465 m sub nivelul marii, pierzandu-se in Marea Moarta.

Botezul Domnului a avut loc in Betania, dupa cum spune Luca, „dincolo de Iordan“ (Ioan 1,28), ce nu trebuie confundata cu Betania din apropierea Ierusalimului, sau la „Enom“, mai aproape de Salim“ (Ioan 3, 23)Astazi, parte evreiasca a Iordanului, in dreptul locului unde s-a savarsit Sfantul Botez, se numeste Yardenit si este situata nu departe de iesirea Iordanului din lacul Ghenizaret, numit si Marea Tiberiadei, cam pe unde se afla kibutul (colonie agrara) Degania Alef.

Dumitru Manolache